Thursday, February 24, 2011

jobing in Australia

Acu ca am ceva experienta in cautat de joburi in Australia, pot comenta :)

Am sa incep prin a spune ca experienta e destul de diferita de Romania, din mai multe puncte de vedere.

- majoritatea joburilor le gasesti doar prin agentii de recrutare, in timp ce in Romania, majoritatea sunt postate pe site-urile de joburi direct de companie. Aici sunt putine cazurile in care compania se ocupa de tot procesul.
- daca o agentie de recrutare a inceput sa vorbeasca cu un anumit client despre tine, nicio alta companie nu are voie sa te reprezinte la compania respectiva, pentru orice job. Cred ca e chiar o lege de genul, nu doar o conventie intre agentii.
- legal agentia nu are voie sa-ti trimita cv-ul la compania angajatoare, decat dupa ce ti-a trimis job description-ul si ti-a spus la ce companie e jobul. Trebuie sa le dai tu ok-ul intai, inainte sa continue.
- in anuntul cu jobul, de cele mai multe ori, specifica clar cati bani ofera pentru job. De obicei e o suma fixa, dar uneori gasesti si interval (e.g. 60-70k etc).
- cand discuti sume, valorile sunt pe an, salariul brut. Important e de tinut cont de 'superanuation' (altfel zis contributia la pensie) care e 9%. Daca iti spune ca iti ofera sa zicem 80k package, asta inseamna ca iti ofera de tot 80k pe an in care e inclus si superannuation. Deci, trebuie sa tii cont ca cei 9% ai sa-i platesti la stat cand iti faci calculele sa vezi cu cat ramai net. Altfel, eu de obicei spun suma si apoi specific 'plus super', ca sa fie clar despre ce vorbim.
- aici se discuta suma de la inceput, practic din primul interviu. din ce m-am prins eu nu prea poti sa o dai in povesti ca nu stii etc, desi am spus si asta de cateva ori la inceput, dar in general cred ca lumea stie clar targetul de la inceput si recruiterul se asteapta sa poti sa-i dai o suma sa stie ce sa caute pt tine.
- salariile NU sunt confidentiale, prin urmare la interviu te intreaba uneori ce salar ai acum si se asteapta sa le spui.

Si cireasa de pe tort: m-a sunat azi unul sa ma intrebe de un job, daca as fi interesat, si undeva in prima sau a doua fraza, ma intreaba
HR: ce salar ai acu.
Eu: nu pot sa-ti spun, e confidential in HP, am semnat contract in care mi se interzice sa spun asa ceva. Dar daca vrei pot sa-ti spun care e targetul meu.
HR: ...(mica pauza) ... asta n-am mai auzit-o pana acum :)
Eu: astea sunt regulile in HP, nimeni nu are voie sa spuna salariul, ne tot arata filmulete din cand in cand cu chestii din astea.
HR: ai semnat un contract in care spune ca nu poti spune?
Eu: da, ditamai contractul.
HR: bine, atunci imi pare rau, dar nu te pot recomanda clientului, ca e una din cerintele clientului sa stie salariul actual si sa-l poata verifica; au mai angajat pe altii inainte care au mintit in legatura cu salariul actual si au cerut cu 30k mai mult si dupa ce compania a aflat ca salariul la compania anterioara a fost mai mic i-a dat afara.
Eu: ?!?!?!?!?!?! (nu-mi venea sa cred ce aud, si m-am dezmeticit cu adevarat abia dupa ce s-a terminat conversatia) Nu e nicio problema sa va dau referinte, si puteti intreba salariul, dar nu cred ca va va spune cineva ce salar am acum.
HR: Ok, atunci nu pot sa te recomand
.... cam asta a fost tot.

Acum sunt foarte curios care e compania aia care a dat oameni afara pt ca au cerut salar prea mare comparativ cu salariul pe care il aveau unde lucrau. Vreau sa stiu, sa nu ajung cumva in compania aia din v-o greseala.
Nu ma prind de ce calculeaza asa valoarea oamenilor din companie, in loc sa estimeze cat anume poate omul ala aduce companiei, indiferent de care a fost trecutul lui. Pe principiul asta saracul Leo, noul CEO al HP-ului, ar fi muritor de foame :)

4 comments:

Syk said...

:)) mi se pare foarte fair politica sa iti stie salariul actual. pt ca valoare tare nu poate sa se dubleze sau sa se tripleze de la o luna la alta. valoare creste in timp constant. daca acu ai 100 lei, te duci la urmatorul job (same position, san u fie dubii) si iei 300 lei? stiu cazuzi de genu in RO la greu. care se duc la interview tipic romanesc. taci ma poate merge ...

whats the catch? esti tu mai valoros peste noapte sau leai tras teapa si printro minune teai angajat?

stefi said...

ba mie mi se pare foarte gresita abordarea, pentru ca valoarea ta intr-o firma poate fi foarte diferita de valoarea ta in alta firma, in functie de firma si de job, de locatie etc.
De exemplu daca tu in timpul liber studiezi nu-s ce tehnologie super noua de n-o studiaza nimeni, dar la servici faci ce face toata lumea ... daca vine o companie care are nevoie de cineva sa stie tehnologia aia noua, valoarea ta poate fi de cateva ori mai mare decat valoarea actuala, de la jobul curent.
In general, orice om de afaceri serios, va calcula valoarea ta in functie de ce alte produse (in cazul nostru oameni) asemanatoare poate gasi pe piata si in functie de cat estimeaza ca va produce munca ta.
De exemplu tu poti fi extrem de bun la ceva, dar compania curenta este intr-un business care nu produce atat de mult (sa zicem vinde batiste). Dar vine o companie care vinde smartphone-uri si vrea un angajat care sa faca treaba super buna ... tu esti f. bun, prin urmare vor vrea sa te ia. Doar ca ei fac de sute sau mii de ori mai multi bani, responsabilitatea ta e mai mare, prin urmare e profitabil pentru ei sa plateasca si de cateva ori mai mult salariul tau actual, ca sa se asigure ca te pot lua si ca tu esti super satisfacut si ai sa faci super treaba.

Mai mult, e posibil la jobul curent sa ai alte beneficii pe langa salar, de genul telefon mobil, program flexibil, timp liber sa lucrezi la proiectele tale sau doar sa-ti duci copiii la gradinita, esti aproape de casa, sotia lucreaza tot acolo (desi nu stiu daca asta-i avantaj :) ), traininguri, asigurare de sanatate, abonament la sala etc. La jobul nou poate nu ai toate astea si e normal ca astea sa se suplimenteze prin salar, caci intr-un final o parte din ele, din punctul tau de vedere se traduc in bani. Altele poate nici macar nu sunt inlocuibile cu bani, dar sa zicem ai nevoie de bani si esti dispus sa renunti, cel putin temporar, la ele.

No offence, mentalitatea asta ca sa ai grija sa nu castige vecinul prea mult (sau mai mult decat tine) cred ca ne-a tinut si ne tine destul de mult in urma pe noi, romanii. De aia e de multe ori sa faci afaceri cu romanii, pt ca in loc sa isi puna problema daca o afacere e profitabila pt ei, indiferent cat castigi tu din asta, romanul are mare grija sa nu cumva sa castigi tu prea mult, si ajunge sa nu mai faca o afacere desi ar fi profitabila pt el, doar ca sa nu cumva sa se imbogateasca cineva pe spinarea lui ;). Eu gandeam la fel sincer cand am inceput cu business-urile acu vreo 5-6 ani, dar in timp mi-am schimbat optica si trust me, daca vrei sa faci afaceri, nu prea merge varianta veche :)
De aia zic, ca baietii aia, nu stiu ce firma eu ei acolo, dar mie mi se pare ca pun tare gresit problema si nu-mi doresc deloc sa ajung sa lucrez in sau cu firma lor.

stefi said...

daca e fix pe acelasi job clar nu se justifica sa iei de 2-3 ori mai mult, dar ei vorbeau de diferenta de 20-30%, care mie mi se pare acceptabila ca de multe ori daca lucrezi mult timp la o firma salariul nu-ti creste in acelasi ritm cu care se misca piata ... deci tu practic ramai in urma cu salariul comparat cu piata. Sau posibil pur si simplu ori sa nu stii sa-ti negociezi salariul si prin urmare sa fi pornit de la inceput la firma curenta cu salar mic ...
Oricum, e posibil sa fie diferit aici. In Romania o diferenta de 20-30% e ok cred, pentru ca piata e in dezvoltare si prin urmare salariile cresc mai repede. Aici probabil treburile sunt mult mai stabile si o crestere de 30% s-ar putea sa fie exagerata ... am sa mai vad in timp ...

gd said...

O fi vreo tactica de a tine piata sub control (cartel?)