echipa lumii e in stadiul de storming

Ma gandeam acum ceva timp la faptul ca momentan lumea nu functioneaza chiar eficient ... in sensul ca nu este un obiectiv clar al nostru, al tuturor, pentru care toti sa faca particica lor.
In general, toata lumea este focusata pe chestii relativ marunte, mici bucurii de zi cu zi, care nu au mare relevanta asupra existentei noastre. Din pacate nu e atat de relevant ce ne ofera noua confort, pentru ca e un lucru temporar. In schimb ceea ce ofera confort umanitatii, e cam singurul lucru cat de cat permanent pe care il putem controla intr-o anumita masura.
Ma gandeam si la faptul ca concurenta, asa cum o percepem noi, nu e tocmai constructiva, desi asigura un oarecare progres. De exemplu, in loc sa-ti omori adversarul, mai productiv ar fi sa incerci sa-l depasesti ... desigur, productiv vorbind pe termen lung. In cele din urma, la ce te ajuta mica victorie pe care o obtii ... tot la fel de nestiutor ai sa ramai. Mult mai util ar fi daca n-am mai da in cap concurentei doar in ideea de a ne asigura noua o victorie mica, si un pic de confort, si umanitatii un pas inapoi sau pe loc.
Din pacate, va mai trece ceva timp pana se va modifica conceptia si ne vom da seama ca suntem toti de aceeasi parte si vom incepe sa concuram cu adevarat cu adevaratele provocari ... anyway, astept cu nerabdare :)
De exemplu, alt lucru cu care nu sunt deacord, e conceptul de natie/tara (si nu vorbesc de delimitarea geografica sau administrativa ... cu asta sunt deacord :) ). Nu vad de ce unii sunt romani, altii rusi, altii nemti, altii americani etc. Toti suntem oameni si traim in acelasi rahat. Desigur, ca sa constientizezi asta (rahatul), trebuie sa privesti lucrurile putin de mai sus, detasat putin de problemele de zi cu zi.

In fine, acum mi-am dat seama ca noi suntem inca foarte la inceput ca si civilizatie si inca nu suntem o echipa. Daca faci o analogie cu stadiile prin care trece o echipa (forming, storming, norming, performing, abnorming), noi momentan suntem in stadiul de storming. Altfel spus, tot incercam sa preluam conducerea, unii sau altii si sa ne stabilim niste roluri clare in 'organizatie'. Probabil vor mai trece ceva ani pana cand va exista o organizatie clara a lumii si fiecare va putea alege in masura capacitatii in care zona se poate incadra si vom incepe cu adevarat sa performam intr-o directie. Probabil principala problema acum este ca nu exista cu adevarat o viziune, o directie clara comunicata si prin urmare nu prea are lumea la ce sa adere ... mai e pana va fi, dar eu chiar cred ca va fi candva o directie general acceptata de lume si in care toti vom investi timp sa o rezolvam (in timpul programului de munca desigur :) ).

Pana atunci, raman la opinia lui Socrates: The only thing we know for sure is that we know nothing.

nou despre mine :)

mi-am dat seama ca pe blogul meu n-am mai scris mare lucru despre mine ... asa ca fac un sumar al ultimelor 5-6 luni rapid.

Nu mai stiu daca am scris despre faptul ca am renuntat la televizor acum ceva timp, pentru ca am ajuns la concluzia ca e mult mai interesant ce pot gasi pe internet si ca pierdeam timpul la TV. Asa ca am dus TV-ul la ai mei acasa (au 3 bucati acum :) ) si prin urmare am inceput sa fac multe alte lucruri de-atunci.
Am inceput sa fac sport aproape zilnic - recomand calduros programele 8 mins abs si 8 min stretch :) ... se gasesc pe you tube. Super realizare :)

Ca sa termin cu TV-ul, se pare ca mai nou am inlocuit si serialele fun (de genul Two and a half men, sau How I met your mother, sau Garry Unmarried ... foarte fun toate de altfel) cu filmulete de pe www.ted.com. Intr-un mod surprinzator, ma capteaza mult mai mult astea, prin urmare de cate ori n-am chef sa fac ceva anume, bag cateva filmulete si sunt ok :)

Mare noroc mare ca un coleg a avut ideea sa ne adunam la servici sa invatam sa cantam la chitara ... prin urmare, am reluat studiul la chitara (ce sa zic, nu e chiar reluat cat e inceput ... ) si mai am putin si cant un cantec .. da, desigur, cel mai usor: Andri Popa :P

Altfel, m-am inscris la ToastMasters si mi se pare foarte tare. Peste 2 saptamani am prima prezentare ... abia astept.

M-am inscris si la PMP, pana la sfarsitul lui iunie sper sa finalizez si cu examenul.

Mai nou, am descoperit cursurile de improvizatie si sper cat de curand sa ajung la unul. Mi se pare foarte interesanta ideea si cred ca poate fi foarte fun ... am avut un preview la un Playground organizat de cei de la LifeAfterWork.

Si tot mai nou, am descoperit ca pot merge peste 100km cu bicicleta si prin urmare ma tenteaza sa ma duc la turul "cu bicicleta la mare", unde se merge la mare in 2 zile, cam cate 140 km pe zi.

si tot foarte nou, am descoperit ca se pot face cursuri de parasutism cu 650 Euro si sper in August-Septembrie sa vad si visul asta implinit. Abia astept :)

Over!

workflow-ul vietii normale

Vorbeam cu un prieten acum o sapt si ceva despre viata tipica a unui om. Desigur sunt si exceptii, dar nu despre ele vreau sa vorbesc acum.

In general omul trece printr-o scoala, parintii il imping de la spate mereu sa faca mai mult decat ei, sa invete aia si aia si cealalta, sa ajunga mare si tare. Sau sa faca mai multi bani etc, depinde de parinti si de situatia lor materiala si de nivelul de cultura.
Asa ca copilul invata, munceste si se face mare, face bani, devine 'cineva' etc. Intr-un final se casatoreste si se 'stabileste' la casa lui, cum se zice. Dupa un timp, cand isi da seama ca el nu poate face ceva semnificativ in lume (sau din alte motive - deja evidentiate in postul 'ratiunea de a face copii'), se gandeste sa faca cativa copii, ca poate ei reusesc sa faca diferenta. Dupa care toata viata lui/ei si-o dedica copiilor si sacrifica tot pentru micutii bastarzi.
Pana aici toate bune si frumoase, dar problema vine cand copilul (copiii) fac exact la fel ca parintii. Altfel zis, paseaza mai departe jobul de a face ceva, copiilor lor.

Prin urmare, omul 'normal' nu face nimic, decat sa asigure supravietuirea speciei/familiei.

Asa ca, nu fiti normali! ;)

Stef.