Australia - inceputul

Am ajuns in final in Australia, dupa ce hotarasem acum un an sa vin. Initial voiam sa ajung in primavara lui 2011, dar guvernul actual m-a facut sa iau decizia sa ma mut cu jumatate de an mai repede si uite ca intr-un final s-a intamplat. Vorba aia: daca iti doresti cu adevarat, se va intampla. Sau cum imi place mie sa spun cateodata: Nu exista lucruri care vreau sa le fac, exista doar lucruri pe care nu vreau sa le fac si lucruri pe care le fac :)

Am avut si super noroc ca m-am reintalnit cu un fost coleg de generala acum vre-un an pe facebook ... el m-a gasit, eu initial nici nu imi aminteam de el. Deja m-a ajutat enorm si ne-am dat seama ca avem foarte multe lucruri in comun, desi in generala nu prea aveam nicio treaba unul cu altul. Dar uite ca timpul ne-a schimbat si in final nu suntem atat de diferiti si chiar ma bucur ca ne-am reintalnit si ne-am cunoscut mai bine.

Cum ziceam, am ajuns aici, Edi m-a asteptat la aeroport si am venit la el acasa, unde stau de o saptamana deja. El sta in Bendigo, la ca 150 km de Melbourne, intr-o casa foarte faina, spatioasa, cu tot ce ti-ai putea dori in ea.
Primul weekend a fost super fain, am mers prin cateva baruri pe-aici; m-a dus Edi in 3 tipuri diferite de baruri :), dar in toate se putea paria pe curse cu cai, caini etc. Aici se pare ca pariurile sunt sport national, toata lumea pariaza din cand in cand.
La fel, batranii, ii vezi dupa ce iau pensia, cu banii la aparatele alea cu prune, pere si alte nebunii, cum isi joaca seara banii :))
Pe scurt, Australia e complet diferita de Romania si Europa in general. Sunt alte obiceiuri, alti oameni, alte hobby-uri etc. Unde mai pui ca si masinile merg pe partea cealalta si era sa ma urc la volan cand am plecat de la aeroport pana m-a tras Edi de manuta si m-a trimis pe partea cealalta :)).

Ce mi-a placut sunt oamenii, mult mai prietenosi si mai zambitori si un pic mai excentrici decat la noi. Desigur, statutul financiar ii ajuta destul de mult sa fie asa.

La o prima vedere preturile sunt cel putin de 2 ori mai mari decat cele din Romania, si ma doare de cate ori ma uit la ele, dar cumva se pare ca lumea supravietuieste si cu preturile astea ...

In alta ordine de idei, e clar un loc in care vreau sa poposesc macar cativa ani, sa invat ce mai e de invatat de pe la cei de-aici, si dupa ... mai vedem :)

Stef.

probleme existentiale

Am vrut sa scriu despre asta mai demult, dar tot amanat :(.

Eram acum cateva luni cu un prieten si ne uitam la blogul unuia care scria despre viata lui si viata in general si despre cum femeile l-au marcat pe el in viata si cum viata in doi nu are rost si bla bla ... aia era viziunea lui despre viata. Nu era tocmai o viziune despre existenta noastra, desi dupa cum era scris post-ul, cam despre asta voia el sa vorbeasca cred.

Am facut putin misto despre asta, desigur, si a fost foarte fun :), dar dupa ce-a trecut fun-ul, ma gandeam ca practic toata lumea care a avut curajul sa formuleze o teorie cat de cat completa despre existenta noastra, intr-un final ajunge sa abereze si sa fie incoerent.
Suntem constienti ca suntem incoerenti pe tema asta si cum ne dorim atat de mult sa fim smart, evitam de obicei sa ne formulam propria teorie despre existenta noastra.
Desigur, exista si cei profund religiosi, care sunt oarecum coerenti, pentru ca nu fac decat sa recite dintr-o carte si de la un punct in colo, paseaza totul in necunoscut oricum, deci nu dau o descriere completa in final ...

Altfel zis, daca ai curajul sa discuti sincer despre subiectul asta, e practic imposibil sa nu te faci de ras. Prin urmare, e aproape un subiect tabu, iar cand ajungi sa-l discuti, aproape mereu e o discutie scurta, lasata in aer.

E cam stupida chestia asta, pentru ca nealocand timp pentru asta si neincercand sa scoatem nicio teorie oricat de stupida, sansele sa invatam ceva in directia asta tind spre zero.
Acum multi ani, lumea inca incerca sa-si explice lucruri, momentan majoritatea nu facem decat sa incercam sa ne satisfacem nevoile de fun, prin consum exagerat de orice si suntem multumiti ca am trait o viata 'fericita' desi n-am inteles-o niciodata. E foarte gresit. Nu sustin ca fun-ul nu e ok, dar cred ca e departe de a fi suficient.

Lucrurile ar trebui sa stea mult diferit. Ar trebui sa fim interesati sa invatam lucruri noi si sa avem curajul sa propunem cele mai tampite teorii despre noi si despre orice ne inconjoara si sa ne incurajam unii pe altii sa facem asta. Suntem in final atat de prosti toti (daca comparam cat stim cu cat nu stim ...) incat faptul ca nu stii ceva, nu e deloc o rusine; iar faptul ca incerci sa-ti explici ceva, pe baza informatiilor limitate pe care le ai, ar trebui sa fie laudata, incurajata si luata ca exemplu. Pentru ca cu cat mai multe teorii stupide scoatem impreuna, cu atat vom avea sanse mai mari sa ajungem la ceva cat de cat coerent testand diversele teorii.

Aici o reclama care mie mi se pare foarte profunda ... nu e de mirare ca a devenit virala: Diesel - Be Stupid Philosophy