Monday, November 1, 2010

probleme existentiale

Am vrut sa scriu despre asta mai demult, dar tot amanat :(.

Eram acum cateva luni cu un prieten si ne uitam la blogul unuia care scria despre viata lui si viata in general si despre cum femeile l-au marcat pe el in viata si cum viata in doi nu are rost si bla bla ... aia era viziunea lui despre viata. Nu era tocmai o viziune despre existenta noastra, desi dupa cum era scris post-ul, cam despre asta voia el sa vorbeasca cred.

Am facut putin misto despre asta, desigur, si a fost foarte fun :), dar dupa ce-a trecut fun-ul, ma gandeam ca practic toata lumea care a avut curajul sa formuleze o teorie cat de cat completa despre existenta noastra, intr-un final ajunge sa abereze si sa fie incoerent.
Suntem constienti ca suntem incoerenti pe tema asta si cum ne dorim atat de mult sa fim smart, evitam de obicei sa ne formulam propria teorie despre existenta noastra.
Desigur, exista si cei profund religiosi, care sunt oarecum coerenti, pentru ca nu fac decat sa recite dintr-o carte si de la un punct in colo, paseaza totul in necunoscut oricum, deci nu dau o descriere completa in final ...

Altfel zis, daca ai curajul sa discuti sincer despre subiectul asta, e practic imposibil sa nu te faci de ras. Prin urmare, e aproape un subiect tabu, iar cand ajungi sa-l discuti, aproape mereu e o discutie scurta, lasata in aer.

E cam stupida chestia asta, pentru ca nealocand timp pentru asta si neincercand sa scoatem nicio teorie oricat de stupida, sansele sa invatam ceva in directia asta tind spre zero.
Acum multi ani, lumea inca incerca sa-si explice lucruri, momentan majoritatea nu facem decat sa incercam sa ne satisfacem nevoile de fun, prin consum exagerat de orice si suntem multumiti ca am trait o viata 'fericita' desi n-am inteles-o niciodata. E foarte gresit. Nu sustin ca fun-ul nu e ok, dar cred ca e departe de a fi suficient.

Lucrurile ar trebui sa stea mult diferit. Ar trebui sa fim interesati sa invatam lucruri noi si sa avem curajul sa propunem cele mai tampite teorii despre noi si despre orice ne inconjoara si sa ne incurajam unii pe altii sa facem asta. Suntem in final atat de prosti toti (daca comparam cat stim cu cat nu stim ...) incat faptul ca nu stii ceva, nu e deloc o rusine; iar faptul ca incerci sa-ti explici ceva, pe baza informatiilor limitate pe care le ai, ar trebui sa fie laudata, incurajata si luata ca exemplu. Pentru ca cu cat mai multe teorii stupide scoatem impreuna, cu atat vom avea sanse mai mari sa ajungem la ceva cat de cat coerent testand diversele teorii.

Aici o reclama care mie mi se pare foarte profunda ... nu e de mirare ca a devenit virala: Diesel - Be Stupid Philosophy

4 comments:

gd said...

Suntem prea fricosi sa incercam lucruri noi.

stefi said...

Noi romanii in special. Sunt natii care risca mai mult si cred ca au de castigat pe toate planurile. De exemplu americanii sunt natia care risca cel mai mult in business si stim toti cum o duc. E drept ca au inceput sa riste mai putin in ultima vreme, am inteles ... vom vedea urmarile ...

gd said...

Da, dar riscam singuri sau suntem manati spre risc?

stefi said...

cred ca e vorba de cultura/mentalitate. noi au fost mereu invatati sa stam in banca noastra, ei au fost obisnuiti sa gandeasca putin mai liber.

ca o consecinta la ei in cele mai multe cazuri nu se pedepseste daca gresesti ... doar daca nu incerci.