Acu ca am ceva experienta in cautat de joburi in Australia, pot comenta :)
Am sa incep prin a spune ca experienta e destul de diferita de Romania, din mai multe puncte de vedere.
- majoritatea joburilor le gasesti doar prin agentii de recrutare, in timp ce in Romania, majoritatea sunt postate pe site-urile de joburi direct de companie. Aici sunt putine cazurile in care compania se ocupa de tot procesul.
- daca o agentie de recrutare a inceput sa vorbeasca cu un anumit client despre tine, nicio alta companie nu are voie sa te reprezinte la compania respectiva, pentru orice job. Cred ca e chiar o lege de genul, nu doar o conventie intre agentii.
- legal agentia nu are voie sa-ti trimita cv-ul la compania angajatoare, decat dupa ce ti-a trimis job description-ul si ti-a spus la ce companie e jobul. Trebuie sa le dai tu ok-ul intai, inainte sa continue.
- in anuntul cu jobul, de cele mai multe ori, specifica clar cati bani ofera pentru job. De obicei e o suma fixa, dar uneori gasesti si interval (e.g. 60-70k etc).
- cand discuti sume, valorile sunt pe an, salariul brut. Important e de tinut cont de 'superanuation' (altfel zis contributia la pensie) care e 9%. Daca iti spune ca iti ofera sa zicem 80k package, asta inseamna ca iti ofera de tot 80k pe an in care e inclus si superannuation. Deci, trebuie sa tii cont ca cei 9% ai sa-i platesti la stat cand iti faci calculele sa vezi cu cat ramai net. Altfel, eu de obicei spun suma si apoi specific 'plus super', ca sa fie clar despre ce vorbim.
- aici se discuta suma de la inceput, practic din primul interviu. din ce m-am prins eu nu prea poti sa o dai in povesti ca nu stii etc, desi am spus si asta de cateva ori la inceput, dar in general cred ca lumea stie clar targetul de la inceput si recruiterul se asteapta sa poti sa-i dai o suma sa stie ce sa caute pt tine.
- salariile NU sunt confidentiale, prin urmare la interviu te intreaba uneori ce salar ai acum si se asteapta sa le spui.
Si cireasa de pe tort: m-a sunat azi unul sa ma intrebe de un job, daca as fi interesat, si undeva in prima sau a doua fraza, ma intreaba
HR: ce salar ai acu.
Eu: nu pot sa-ti spun, e confidential in HP, am semnat contract in care mi se interzice sa spun asa ceva. Dar daca vrei pot sa-ti spun care e targetul meu.
HR: ...(mica pauza) ... asta n-am mai auzit-o pana acum :)
Eu: astea sunt regulile in HP, nimeni nu are voie sa spuna salariul, ne tot arata filmulete din cand in cand cu chestii din astea.
HR: ai semnat un contract in care spune ca nu poti spune?
Eu: da, ditamai contractul.
HR: bine, atunci imi pare rau, dar nu te pot recomanda clientului, ca e una din cerintele clientului sa stie salariul actual si sa-l poata verifica; au mai angajat pe altii inainte care au mintit in legatura cu salariul actual si au cerut cu 30k mai mult si dupa ce compania a aflat ca salariul la compania anterioara a fost mai mic i-a dat afara.
Eu: ?!?!?!?!?!?! (nu-mi venea sa cred ce aud, si m-am dezmeticit cu adevarat abia dupa ce s-a terminat conversatia) Nu e nicio problema sa va dau referinte, si puteti intreba salariul, dar nu cred ca va va spune cineva ce salar am acum.
HR: Ok, atunci nu pot sa te recomand
.... cam asta a fost tot.
Acum sunt foarte curios care e compania aia care a dat oameni afara pt ca au cerut salar prea mare comparativ cu salariul pe care il aveau unde lucrau. Vreau sa stiu, sa nu ajung cumva in compania aia din v-o greseala.
Nu ma prind de ce calculeaza asa valoarea oamenilor din companie, in loc sa estimeze cat anume poate omul ala aduce companiei, indiferent de care a fost trecutul lui. Pe principiul asta saracul Leo, noul CEO al HP-ului, ar fi muritor de foame :)
Thursday, February 24, 2011
Sunday, February 20, 2011
sport in Australia
In ultima vreme am inceput sa mai socializez si eu, cand pe la o bere, dar in special pe la un tennis sau arte martiale.
Cateva lucruri care m-au impresionat ar fi:
- antrenamentul de arte martiale: desi stilul pe care il, sa zicem, practicam in Romania era mult mai interesant (choy lee fut), antrenamentul de aici mi-a placut mai mult. Antrenamentul incepe cu vreo 20 minute de incalzire, timp in care trebuie sa alergi in jurul salii, sa-ti intinzi muscii, sa faci vreo 3 serii de abdomene cu un partener si vreo 3 serii de flotari. O chestie faina, la ultima serie de flotari, faci flotarea dupa care trebuie sa bati palma cu partenerul ... misto pt socializare. Dupa incalzire incep tehnici ca in orice stil, nimic deosebit.
Ce mi s-a parut foarte fain, e ca la final, toata lumea citeste de pe un perete valorile clubului pe care probabil in timp ajungi chiar sa ti le insusesti. Lucru bun, ca doar nu te duci doar sa te bati acolo. Se cunoaste ca baietii astia stiu leadership, ca in toate cartile de dezvoltare personala si leadership iti spune sa iti gasesti ce anume vrei sa faci, sa le scrii pe o foaie si sa le citesti in fiecare dimineata.
Problema cu artele martiale, pentru moment, e ca m-ar costa 145 dolari pe luna ... putin cam mult pt acum, dar dupa ce imi gasesc job aici vreau sa ma duc.
La tennis am fost de ceva mai multe ori. Este in Albert Park un club de tennis care organizeaza tot soiul de campionate si duminica au Tennis Social. Altfel zis, pt 3 ore, te duci acolo, ca si multi altii si joci tennis cu cine iti spun ei. Azi am fost prima oara.
La capionate, am fost ca inlocuitor pt altii care n-au putut ajunge, pt ca m-am trezit prea tarziu si incepuse campionatul ... dar am jucat si a fost ok.
Ce m-a impresionat a fost spiritul de fair play. E incredibil, practic nu conteaza in ce echipa esti, lumea sta de vorba cu tine de parca ii cunosti de-o viata, te lauda si incurajeaza daca dai o minge buna (sau chiar ok, nu neaparat extraordinara) si la sfarsitul meciului, dai noroc cu toata lumea si le multumesti pt joc. F. tare! Eu sunt impresionat si mi se pare f. tare felul in care se sprijina unii pe altii!
Alt lucru care mi s-a parut fain e ca aici poti sa te duci la cateva magazine si sa iti iei rachete sa faci demo. Platesti 5 dolari pe racheta si o poti lua acasa 2 zile sa te joci cu ea. Cum intentionez sa joc tennis des, vreau sa-mi iau o racheta, ca aia de-acasa n-a incaput in bagaje, asa ca am testat pana acum 4 rachete: Wilson Six-One Tour (racheta lui Federer), Babloat AeroPro Drive GT (racheta lui Nadal), Wilson BLX Blade 98 si Volkl PowerBridge 10 Light.
De la Wilson nu mi-a placut nimic. Racheta lui Federer e faina ca are precizie, dar e extrem de greu de jucat cu ea, trebuie sa ai super conditie fizica. Cealalta de la Wilson pur si simplu parca e facuta de mine, comparat cu Babolat si Volkl. Babolatul lui Nadal e ok, are putere, dar uneori mi s-a parut greu de controlat - altfel zis, mingea nu se ducea unde voiam eu.
Ce m-a impresionat a fost Volkl, o firma de care nu auzisem pana acum. Racheta e foarte faina, mingea se duce exact unde vreau eu, singura problema care am vazut-o e ca nu prea are forta. Trebuie sa lovesti mingea foarte tare sa ajunge unde vrei.
Oricum, maine duc Volkl-ul si Wilson Blade 98 si cred ca am sa iau alt Volkl si inca o data Babolat-ul lui Nadal si sa ma hotarasc la una din astea doua.
Alta chestie faina, e ca tennis-warehouse.com.au garanteaza ca au pretul cel mai mic. Altfel spus, daca gasesc racheta mai ieftin in alte parti, le trimit link-ul si ei imi dau racheta la pretul respectiv. Desigur ca am gasit Volkl-ul pe care cel mai probabil am sa-l cumpar la doar 199 dolari, cand la ei e 275 dolari :D.
In alta ordine de idei, saptamana viitoare ma duc la Yoga Bikram, unde cica transpira si oasele din tine. Am primit recomandare de la o australianca, asa ca sunt ascultator si execut, ca sa ma integrez cum trebuie aici :)
Cateva lucruri care m-au impresionat ar fi:
- antrenamentul de arte martiale: desi stilul pe care il, sa zicem, practicam in Romania era mult mai interesant (choy lee fut), antrenamentul de aici mi-a placut mai mult. Antrenamentul incepe cu vreo 20 minute de incalzire, timp in care trebuie sa alergi in jurul salii, sa-ti intinzi muscii, sa faci vreo 3 serii de abdomene cu un partener si vreo 3 serii de flotari. O chestie faina, la ultima serie de flotari, faci flotarea dupa care trebuie sa bati palma cu partenerul ... misto pt socializare. Dupa incalzire incep tehnici ca in orice stil, nimic deosebit.
Ce mi s-a parut foarte fain, e ca la final, toata lumea citeste de pe un perete valorile clubului pe care probabil in timp ajungi chiar sa ti le insusesti. Lucru bun, ca doar nu te duci doar sa te bati acolo. Se cunoaste ca baietii astia stiu leadership, ca in toate cartile de dezvoltare personala si leadership iti spune sa iti gasesti ce anume vrei sa faci, sa le scrii pe o foaie si sa le citesti in fiecare dimineata.
Problema cu artele martiale, pentru moment, e ca m-ar costa 145 dolari pe luna ... putin cam mult pt acum, dar dupa ce imi gasesc job aici vreau sa ma duc.
La tennis am fost de ceva mai multe ori. Este in Albert Park un club de tennis care organizeaza tot soiul de campionate si duminica au Tennis Social. Altfel zis, pt 3 ore, te duci acolo, ca si multi altii si joci tennis cu cine iti spun ei. Azi am fost prima oara.
La capionate, am fost ca inlocuitor pt altii care n-au putut ajunge, pt ca m-am trezit prea tarziu si incepuse campionatul ... dar am jucat si a fost ok.
Ce m-a impresionat a fost spiritul de fair play. E incredibil, practic nu conteaza in ce echipa esti, lumea sta de vorba cu tine de parca ii cunosti de-o viata, te lauda si incurajeaza daca dai o minge buna (sau chiar ok, nu neaparat extraordinara) si la sfarsitul meciului, dai noroc cu toata lumea si le multumesti pt joc. F. tare! Eu sunt impresionat si mi se pare f. tare felul in care se sprijina unii pe altii!
Alt lucru care mi s-a parut fain e ca aici poti sa te duci la cateva magazine si sa iti iei rachete sa faci demo. Platesti 5 dolari pe racheta si o poti lua acasa 2 zile sa te joci cu ea. Cum intentionez sa joc tennis des, vreau sa-mi iau o racheta, ca aia de-acasa n-a incaput in bagaje, asa ca am testat pana acum 4 rachete: Wilson Six-One Tour (racheta lui Federer), Babloat AeroPro Drive GT (racheta lui Nadal), Wilson BLX Blade 98 si Volkl PowerBridge 10 Light.
De la Wilson nu mi-a placut nimic. Racheta lui Federer e faina ca are precizie, dar e extrem de greu de jucat cu ea, trebuie sa ai super conditie fizica. Cealalta de la Wilson pur si simplu parca e facuta de mine, comparat cu Babolat si Volkl. Babolatul lui Nadal e ok, are putere, dar uneori mi s-a parut greu de controlat - altfel zis, mingea nu se ducea unde voiam eu.
Ce m-a impresionat a fost Volkl, o firma de care nu auzisem pana acum. Racheta e foarte faina, mingea se duce exact unde vreau eu, singura problema care am vazut-o e ca nu prea are forta. Trebuie sa lovesti mingea foarte tare sa ajunge unde vrei.
Oricum, maine duc Volkl-ul si Wilson Blade 98 si cred ca am sa iau alt Volkl si inca o data Babolat-ul lui Nadal si sa ma hotarasc la una din astea doua.
Alta chestie faina, e ca tennis-warehouse.com.au garanteaza ca au pretul cel mai mic. Altfel spus, daca gasesc racheta mai ieftin in alte parti, le trimit link-ul si ei imi dau racheta la pretul respectiv. Desigur ca am gasit Volkl-ul pe care cel mai probabil am sa-l cumpar la doar 199 dolari, cand la ei e 275 dolari :D.
In alta ordine de idei, saptamana viitoare ma duc la Yoga Bikram, unde cica transpira si oasele din tine. Am primit recomandare de la o australianca, asa ca sunt ascultator si execut, ca sa ma integrez cum trebuie aici :)
Thursday, February 10, 2011
sarbatori in australia si dupa
Iar n-am mai scris de multisor, asa ca hai sa mai bag o fisa si pe-aici :)
Ia sa vedem ce-am mai facut ... am petrecut craciunul cu chinezul intr-un club de gay :), n-a recunoscut inca, dar s-a scapat de cateva ori ca-i plac baietii :)). In fine, a fost interesant sa zicem.
Am cunoscut-o pe Nadia, prin blogul meu despre Melbourne :) si am aranjat un mic gratarel pe 26 decembrie, dupa care i-am cunoscut pe Andrew si Mihaela si Antoanela si Michael si inca cativa. F. draguti toti!
Intre craciun si rev, am dat o fuga la Warrnambool, la mister Sergiu, si m-am intalnit si cu Edi si am mai bagat o fisa fara success la vanatoare. Am pierdut si 5 dolari la tragerea la tinta :(.
De rev am fost la Antoanela cu cativa prieteni de-ai lor, un gratarel caldut, preparat de Michael, f. bun si divers, si taca taca pana dimineata pe la 5-6.
Pe scurt, am avut sarbatorile pline si f. faine, desi am ajuns aici de doar cateva luni. Chiar ma gandeam ca am ajuns sa cunosc aici mai multi oameni faini, fara sa fac nimic deosebit pentru asta, decat cunosteam in Bucuresti dupa aceeasi perioada, cand m-am mutat din Iasi. Interesant, nu? :)
De saptamana trecuta am inceput sa-mi caut si eu job activ, vad ca si piata incepe sa se dezghete. Pana acum merge ok. Primul lucru pe care l-am observat e ca oamenii de HR nu sunt atat de draguti ca cei pe care i-am intalnit eu prin RO. Am fost la un interviu la care parca eram criminal si eram in sala de interogatoriu. Daca-mi mai puneau si niste catuse, era clar. Era vineri si probabil aveau toate celulele date peste weekend.
Aici e un sistem interesant cu recruiterii. Imi aduce aminte de agentii imobiliari din Romania. Se bat toti care sa te reprezinte si daca unul apuca sa trimita aplicatia ta la o companie, al lui ramai, altii nu mai au voie. Si trebuie sa-i dai ok-ul si exclusivitatea inainte sa iti trimita aplicatia. Ba chiar preiau aplicatiile si le posteaza si ei pe site-urile de joburi, exact cum fac agentii imobiliari la noi :)). Si castiga si o caruta de bani pe treaba asta ...
Tot sunt incantat de Australia, si tot nu prea am timp decat de munca, dar incet incet sper sa trec si eu spre o viata mai normala :). Azi ma duc la un concert live (free, of course) de exemplu. Noroc de Antoanela ca ne-a anuntat si pe noi, restul :).
Ah, si pe nevasta-mea o cheama Sarah :). Neh, n-o cunosc inca, dar am senzatia ca pe toate femeile in tara asta le cheama Sarah ... ar trebui sa fac un test pe strada sa strig Sarah, sa vad daca se intoarce toata strada la mine :)). Pana acum din ce femei am cunoscut, macar pe jumatate le chema Sarah ... tre sa ma obisnuiesc sa zic "Sarah, draga, adu-mi te rog o bere" :). Exersez zilnic, dar pentru moment mi-o aduc singur :).
Ia sa vedem ce-am mai facut ... am petrecut craciunul cu chinezul intr-un club de gay :), n-a recunoscut inca, dar s-a scapat de cateva ori ca-i plac baietii :)). In fine, a fost interesant sa zicem.
Am cunoscut-o pe Nadia, prin blogul meu despre Melbourne :) si am aranjat un mic gratarel pe 26 decembrie, dupa care i-am cunoscut pe Andrew si Mihaela si Antoanela si Michael si inca cativa. F. draguti toti!
Intre craciun si rev, am dat o fuga la Warrnambool, la mister Sergiu, si m-am intalnit si cu Edi si am mai bagat o fisa fara success la vanatoare. Am pierdut si 5 dolari la tragerea la tinta :(.
De rev am fost la Antoanela cu cativa prieteni de-ai lor, un gratarel caldut, preparat de Michael, f. bun si divers, si taca taca pana dimineata pe la 5-6.
Pe scurt, am avut sarbatorile pline si f. faine, desi am ajuns aici de doar cateva luni. Chiar ma gandeam ca am ajuns sa cunosc aici mai multi oameni faini, fara sa fac nimic deosebit pentru asta, decat cunosteam in Bucuresti dupa aceeasi perioada, cand m-am mutat din Iasi. Interesant, nu? :)
De saptamana trecuta am inceput sa-mi caut si eu job activ, vad ca si piata incepe sa se dezghete. Pana acum merge ok. Primul lucru pe care l-am observat e ca oamenii de HR nu sunt atat de draguti ca cei pe care i-am intalnit eu prin RO. Am fost la un interviu la care parca eram criminal si eram in sala de interogatoriu. Daca-mi mai puneau si niste catuse, era clar. Era vineri si probabil aveau toate celulele date peste weekend.
Aici e un sistem interesant cu recruiterii. Imi aduce aminte de agentii imobiliari din Romania. Se bat toti care sa te reprezinte si daca unul apuca sa trimita aplicatia ta la o companie, al lui ramai, altii nu mai au voie. Si trebuie sa-i dai ok-ul si exclusivitatea inainte sa iti trimita aplicatia. Ba chiar preiau aplicatiile si le posteaza si ei pe site-urile de joburi, exact cum fac agentii imobiliari la noi :)). Si castiga si o caruta de bani pe treaba asta ...
Tot sunt incantat de Australia, si tot nu prea am timp decat de munca, dar incet incet sper sa trec si eu spre o viata mai normala :). Azi ma duc la un concert live (free, of course) de exemplu. Noroc de Antoanela ca ne-a anuntat si pe noi, restul :).
Ah, si pe nevasta-mea o cheama Sarah :). Neh, n-o cunosc inca, dar am senzatia ca pe toate femeile in tara asta le cheama Sarah ... ar trebui sa fac un test pe strada sa strig Sarah, sa vad daca se intoarce toata strada la mine :)). Pana acum din ce femei am cunoscut, macar pe jumatate le chema Sarah ... tre sa ma obisnuiesc sa zic "Sarah, draga, adu-mi te rog o bere" :). Exersez zilnic, dar pentru moment mi-o aduc singur :).
Monday, December 20, 2010
Australia - tot inceputul
N-am mai apucat sa scriu de multisor pe-aici, e multe de facut cand esti in tara noua, mai putin cu fun-ul la inceput :).
Mai nou m-am mutat in Melbourne (mai nou adica acu o luna). Stau in St Kilda, la vreo 5-10 min de mers pe jos pana la Albert Park (unde e pista de Formula 1) si la 5 min de Chapel Street (zona plina cu baruri etc) si la cam 10-15 min de plaja. Overall, zona mi se pare foarte faina, ai cam tot ce vrei in zona. Nu e ca in Romania sa ai chioscul la scara, aici trebuie sa merg cam 10 min pana la un magazin, dar e ok.
Practic stau in gazda la un chinez, fiecare cu camera lui. E mai ieftin si e mai ok pentru inceput, ca am cu cine sa mai pierde vremea, mai ales ca e cam de aceeasi varsta ca mine ... ieri am aflat ca are 34 ani doar pe hartie, ca de fapt el s-a nascut in 79, dar i-au falsificat ai lui actele ca sa-l poata da la scoala la 3-4 ani :)). Si eu care faceam misto de el ca e batran, acu se pare ca-i mai tinerel decat mine :).
Cum ziceam, de cand am venit am cam muncit continuu, fie pentru HP, fie pentru alte proiecte. Ori am mai invatat cate ceva ca vreau sa trec pe programare (vreau o pauza de la management pt moment) si mai am de catch up putin ca sa revin cat de cat pe val.
Pana weekendul asta am avut un program f. naspa, in sensul ca obisnuiam sa lucrez de pe la 5-6 seara pana pe la 10 dimineata, deci practic nu prea vedeam soarele :). Mai bine ma mutam in Norvegia, creca macar catigam mai multi bani :). Oricum, de azi, mi-am schimbat programul, am trecut dupa programul de Australia ca nu prea mai am sedinte cu Europa si in sfarsit pot sa-mi permit sa traiesc normal.
Mi-am cumparat si chitara, ca inca nu vreau sa renunt la ideea de a invata sa cant la un instrument, oricat de slabe performante am avut pana acum :). Vreau sa incerc si la pian putin ca tocmai si-a cumparat unul prietena lui Eric (chinezul) si m-am autoinvitat la ea sa ii incerc instrumentul :). S-ar putea sa mearga mai repede decat la chitara ca stiam candva sa cant la acordeon ... who knows, am sa vad.
De saptamana asta incep sa merg si la sala (am 2 sapt gratis unde merge Eric si am mai vazut o sala unde iti dau la fel :)) ) si vreau sa ma duc si la un club de arte martiale (sunt vreo 4 prin zona si nu e enorm de scump ... cam 60-80 AUD/luna).
Si din initiativa de a mai face si altceva decat munca aveam in plan sa ma duc sa pilotez un avion deasupra Melbourne-ului. Costa cam 150 AUD si poti pilota tu avionul vreo 20-30 min, desigur, cu un pilot langa tine :). Oricum, pare fun, sa vad cand am timp sa ajung, probabil dupa Craciun de-acum. As fi vrut cursurile de parasutism, dar alea sunt vreo 2800 AUD ... putin cam mult pt moment pt mine.
Ca veni vorba de Craciun, asta va fi primul meu Craciun sarbatorit pe plaja :). F. tare, nu? Ma duc cu chinezul la Geelong unde cica se aduna lumea pe plaja de Craciun in fiecare an. Apoi pe 26 bag un gratarel cu un grup de romani (pe care nu-i cunosc inca :) ) aici, in Melbourne, si pe 27-29 ma duc langa Warrnambool sa ma intalnesc cu Edi si Sergiu la o vanatoare, bere, gratarel si o ciorba radauteana (specialitatea lu moi!).
O impresie de ansamplu despre Australia pana acum e cam asa:
- lume diferita de Romania, cum ziceam si in postul celalalt, oamenii par foarte diferiti
- interesant mi s-a parut ca aici cred ca peste 90% dintre oameni sunt atei, spre deosebire de Romania unde procentul cred ca e exact invers. Prin urmare, un loc foarte bun pt mine de trait ca oricum n-am inteles niciodata tot bullshit-ul religios.
- financiar cred ca poate fi mult mai bine decat ma asteptam (din ce m-am prins eu, salariile standard pt IT sunt undeva intre 70k si 140k, ceea ce inseamna undeva intre 4000 si 7000 AUD/luna net. aici totul e cam de 2 ori mai scump, dar totusi, te descurci confortabil cu sumele astea, nu cred ca ai motive sa iti faci multe griji). Eu de exemplu ma descurc ok acum cu aproximativ 1500 AUD/luna. Sigur, daca vrei sa stai singur etc, te duci cu chiria mai mult de 1500 ... :)
- oamenii sunt mult mai relaxati si par destul de prietenosi si dornici sa ajute
- piata de joburi e destul de bogata, dar conteaza sa ai experienta locala, desi nu atat de mult cat credeam.
- parcurile sunt bestiale, e mai mare dragul sa te intinzi pe iarba in orice parc aici, toate sunt curate si ingrijite (funny e ca in RO alergam pe strada fara griji, desi stiu ca nu e tocmai bine pentru genunchi sa alergi pe asfalt ... aici in schimb acum alerg doar pe zgura special amenajata pentru asta in jurul lacului din Albert Park si este o zona mica unde e asfalt; acolo nu alerg, merg pana la zgura si continui de-acolo alergarea :))) ... eh, ce inceamna sa dai de civilizatie, tusesti de la o palma de asfalt :) ).
- gasesti cam tot ce-ti poti dori in oras - de la concerte cu cei mai in voga artisti, spectacole de teatru, tot ce misca in arta etc, competitii sportive cu super sportivi (gen Australian Open sau Australian Gran Prix etc), lucruri care nu le gasesti adunate intr-un loc in multe alte locatii.
- zona e super ok, ai si munte (nu foarte inalti, cam 1700m, dar sunt super ok in NZ la 3 ore de aici) la 1-2 ore de oras si ocean la 30 min de oras (10 min in cazul meu ca stau aproape de plaja St Kilda).
- sunt multe lucruri care le poti face gratis (de ex. terenurile de tenis din ce am vazut sunt gratis aici, si alte terenuri de fotbal, cricket etc)
- statul e super ok, in sensul ca iti face tot soiul de reduceri de taxe (de ex. poti sa iti deduci laptop-ul pretinzand ca il folosesti pentru servici, sau poti sa-ti recuperezi bani de curatat uniforma, daca jobul tau impune o uniforma, sau poti sa primesti un procent semnificativ din banii platiti pentru telefoanele date in interes de servici etc). Statul plateste undeva la vreo 70% din toate cheltuielile astea.
- e o super varietate de natii, asa ca poti invata enorm de multe lucruri noi de la cei de pe-aici si din culturile lor. Eu am aflat multe despre chinezi de exemplu de cand stau cu Eric. Nu mai zic ca mi-a gatit aproape 2 sapt numa chestii sanatoase :).
Multa lume m-a intrebat daca nu mi-e dor de tara. Ciudat poate, dar nu mi-e dor deloc de tara. Uneori, destul de rar, mi-e dor de cateva persoane din tara, mai ales cand vorbesc cu ei la tel sau pe messenger, dar in general nu am niciun fel de simtamant de dor fata de preaiubita Romanie sau de locurile de-acolo. Chiar am mai vorbit si cu altii care au plecat si se pare ca nu-s singurul care nu moare de dorul meleagurilor mioritice.
E adevarat ca am si fost foarte ocupat de cand am ajuns. Voi vedea daca se schimba cumva in timp ...
OK, Craciun Fericit la toti care ajungeti sa cititi radurile astea si multa bafta in 2011 ca cica-i ultimul an (in 2012 caput, s-a terminat distractia)! ;)
Mai nou m-am mutat in Melbourne (mai nou adica acu o luna). Stau in St Kilda, la vreo 5-10 min de mers pe jos pana la Albert Park (unde e pista de Formula 1) si la 5 min de Chapel Street (zona plina cu baruri etc) si la cam 10-15 min de plaja. Overall, zona mi se pare foarte faina, ai cam tot ce vrei in zona. Nu e ca in Romania sa ai chioscul la scara, aici trebuie sa merg cam 10 min pana la un magazin, dar e ok.
Practic stau in gazda la un chinez, fiecare cu camera lui. E mai ieftin si e mai ok pentru inceput, ca am cu cine sa mai pierde vremea, mai ales ca e cam de aceeasi varsta ca mine ... ieri am aflat ca are 34 ani doar pe hartie, ca de fapt el s-a nascut in 79, dar i-au falsificat ai lui actele ca sa-l poata da la scoala la 3-4 ani :)). Si eu care faceam misto de el ca e batran, acu se pare ca-i mai tinerel decat mine :).
Cum ziceam, de cand am venit am cam muncit continuu, fie pentru HP, fie pentru alte proiecte. Ori am mai invatat cate ceva ca vreau sa trec pe programare (vreau o pauza de la management pt moment) si mai am de catch up putin ca sa revin cat de cat pe val.
Pana weekendul asta am avut un program f. naspa, in sensul ca obisnuiam sa lucrez de pe la 5-6 seara pana pe la 10 dimineata, deci practic nu prea vedeam soarele :). Mai bine ma mutam in Norvegia, creca macar catigam mai multi bani :). Oricum, de azi, mi-am schimbat programul, am trecut dupa programul de Australia ca nu prea mai am sedinte cu Europa si in sfarsit pot sa-mi permit sa traiesc normal.
Mi-am cumparat si chitara, ca inca nu vreau sa renunt la ideea de a invata sa cant la un instrument, oricat de slabe performante am avut pana acum :). Vreau sa incerc si la pian putin ca tocmai si-a cumparat unul prietena lui Eric (chinezul) si m-am autoinvitat la ea sa ii incerc instrumentul :). S-ar putea sa mearga mai repede decat la chitara ca stiam candva sa cant la acordeon ... who knows, am sa vad.
De saptamana asta incep sa merg si la sala (am 2 sapt gratis unde merge Eric si am mai vazut o sala unde iti dau la fel :)) ) si vreau sa ma duc si la un club de arte martiale (sunt vreo 4 prin zona si nu e enorm de scump ... cam 60-80 AUD/luna).
Si din initiativa de a mai face si altceva decat munca aveam in plan sa ma duc sa pilotez un avion deasupra Melbourne-ului. Costa cam 150 AUD si poti pilota tu avionul vreo 20-30 min, desigur, cu un pilot langa tine :). Oricum, pare fun, sa vad cand am timp sa ajung, probabil dupa Craciun de-acum. As fi vrut cursurile de parasutism, dar alea sunt vreo 2800 AUD ... putin cam mult pt moment pt mine.
Ca veni vorba de Craciun, asta va fi primul meu Craciun sarbatorit pe plaja :). F. tare, nu? Ma duc cu chinezul la Geelong unde cica se aduna lumea pe plaja de Craciun in fiecare an. Apoi pe 26 bag un gratarel cu un grup de romani (pe care nu-i cunosc inca :) ) aici, in Melbourne, si pe 27-29 ma duc langa Warrnambool sa ma intalnesc cu Edi si Sergiu la o vanatoare, bere, gratarel si o ciorba radauteana (specialitatea lu moi!).
O impresie de ansamplu despre Australia pana acum e cam asa:
- lume diferita de Romania, cum ziceam si in postul celalalt, oamenii par foarte diferiti
- interesant mi s-a parut ca aici cred ca peste 90% dintre oameni sunt atei, spre deosebire de Romania unde procentul cred ca e exact invers. Prin urmare, un loc foarte bun pt mine de trait ca oricum n-am inteles niciodata tot bullshit-ul religios.
- financiar cred ca poate fi mult mai bine decat ma asteptam (din ce m-am prins eu, salariile standard pt IT sunt undeva intre 70k si 140k, ceea ce inseamna undeva intre 4000 si 7000 AUD/luna net. aici totul e cam de 2 ori mai scump, dar totusi, te descurci confortabil cu sumele astea, nu cred ca ai motive sa iti faci multe griji). Eu de exemplu ma descurc ok acum cu aproximativ 1500 AUD/luna. Sigur, daca vrei sa stai singur etc, te duci cu chiria mai mult de 1500 ... :)
- oamenii sunt mult mai relaxati si par destul de prietenosi si dornici sa ajute
- piata de joburi e destul de bogata, dar conteaza sa ai experienta locala, desi nu atat de mult cat credeam.
- parcurile sunt bestiale, e mai mare dragul sa te intinzi pe iarba in orice parc aici, toate sunt curate si ingrijite (funny e ca in RO alergam pe strada fara griji, desi stiu ca nu e tocmai bine pentru genunchi sa alergi pe asfalt ... aici in schimb acum alerg doar pe zgura special amenajata pentru asta in jurul lacului din Albert Park si este o zona mica unde e asfalt; acolo nu alerg, merg pana la zgura si continui de-acolo alergarea :))) ... eh, ce inceamna sa dai de civilizatie, tusesti de la o palma de asfalt :) ).
- gasesti cam tot ce-ti poti dori in oras - de la concerte cu cei mai in voga artisti, spectacole de teatru, tot ce misca in arta etc, competitii sportive cu super sportivi (gen Australian Open sau Australian Gran Prix etc), lucruri care nu le gasesti adunate intr-un loc in multe alte locatii.
- zona e super ok, ai si munte (nu foarte inalti, cam 1700m, dar sunt super ok in NZ la 3 ore de aici) la 1-2 ore de oras si ocean la 30 min de oras (10 min in cazul meu ca stau aproape de plaja St Kilda).
- sunt multe lucruri care le poti face gratis (de ex. terenurile de tenis din ce am vazut sunt gratis aici, si alte terenuri de fotbal, cricket etc)
- statul e super ok, in sensul ca iti face tot soiul de reduceri de taxe (de ex. poti sa iti deduci laptop-ul pretinzand ca il folosesti pentru servici, sau poti sa-ti recuperezi bani de curatat uniforma, daca jobul tau impune o uniforma, sau poti sa primesti un procent semnificativ din banii platiti pentru telefoanele date in interes de servici etc). Statul plateste undeva la vreo 70% din toate cheltuielile astea.
- e o super varietate de natii, asa ca poti invata enorm de multe lucruri noi de la cei de pe-aici si din culturile lor. Eu am aflat multe despre chinezi de exemplu de cand stau cu Eric. Nu mai zic ca mi-a gatit aproape 2 sapt numa chestii sanatoase :).
Multa lume m-a intrebat daca nu mi-e dor de tara. Ciudat poate, dar nu mi-e dor deloc de tara. Uneori, destul de rar, mi-e dor de cateva persoane din tara, mai ales cand vorbesc cu ei la tel sau pe messenger, dar in general nu am niciun fel de simtamant de dor fata de preaiubita Romanie sau de locurile de-acolo. Chiar am mai vorbit si cu altii care au plecat si se pare ca nu-s singurul care nu moare de dorul meleagurilor mioritice.
E adevarat ca am si fost foarte ocupat de cand am ajuns. Voi vedea daca se schimba cumva in timp ...
OK, Craciun Fericit la toti care ajungeti sa cititi radurile astea si multa bafta in 2011 ca cica-i ultimul an (in 2012 caput, s-a terminat distractia)! ;)
Monday, November 1, 2010
Australia - inceputul
Am ajuns in final in Australia, dupa ce hotarasem acum un an sa vin. Initial voiam sa ajung in primavara lui 2011, dar guvernul actual m-a facut sa iau decizia sa ma mut cu jumatate de an mai repede si uite ca intr-un final s-a intamplat. Vorba aia: daca iti doresti cu adevarat, se va intampla. Sau cum imi place mie sa spun cateodata: Nu exista lucruri care vreau sa le fac, exista doar lucruri pe care nu vreau sa le fac si lucruri pe care le fac :)
Am avut si super noroc ca m-am reintalnit cu un fost coleg de generala acum vre-un an pe facebook ... el m-a gasit, eu initial nici nu imi aminteam de el. Deja m-a ajutat enorm si ne-am dat seama ca avem foarte multe lucruri in comun, desi in generala nu prea aveam nicio treaba unul cu altul. Dar uite ca timpul ne-a schimbat si in final nu suntem atat de diferiti si chiar ma bucur ca ne-am reintalnit si ne-am cunoscut mai bine.
Cum ziceam, am ajuns aici, Edi m-a asteptat la aeroport si am venit la el acasa, unde stau de o saptamana deja. El sta in Bendigo, la ca 150 km de Melbourne, intr-o casa foarte faina, spatioasa, cu tot ce ti-ai putea dori in ea.
Primul weekend a fost super fain, am mers prin cateva baruri pe-aici; m-a dus Edi in 3 tipuri diferite de baruri :), dar in toate se putea paria pe curse cu cai, caini etc. Aici se pare ca pariurile sunt sport national, toata lumea pariaza din cand in cand.
La fel, batranii, ii vezi dupa ce iau pensia, cu banii la aparatele alea cu prune, pere si alte nebunii, cum isi joaca seara banii :))
Pe scurt, Australia e complet diferita de Romania si Europa in general. Sunt alte obiceiuri, alti oameni, alte hobby-uri etc. Unde mai pui ca si masinile merg pe partea cealalta si era sa ma urc la volan cand am plecat de la aeroport pana m-a tras Edi de manuta si m-a trimis pe partea cealalta :)).
Ce mi-a placut sunt oamenii, mult mai prietenosi si mai zambitori si un pic mai excentrici decat la noi. Desigur, statutul financiar ii ajuta destul de mult sa fie asa.
La o prima vedere preturile sunt cel putin de 2 ori mai mari decat cele din Romania, si ma doare de cate ori ma uit la ele, dar cumva se pare ca lumea supravietuieste si cu preturile astea ...
In alta ordine de idei, e clar un loc in care vreau sa poposesc macar cativa ani, sa invat ce mai e de invatat de pe la cei de-aici, si dupa ... mai vedem :)
Stef.
Am avut si super noroc ca m-am reintalnit cu un fost coleg de generala acum vre-un an pe facebook ... el m-a gasit, eu initial nici nu imi aminteam de el. Deja m-a ajutat enorm si ne-am dat seama ca avem foarte multe lucruri in comun, desi in generala nu prea aveam nicio treaba unul cu altul. Dar uite ca timpul ne-a schimbat si in final nu suntem atat de diferiti si chiar ma bucur ca ne-am reintalnit si ne-am cunoscut mai bine.
Cum ziceam, am ajuns aici, Edi m-a asteptat la aeroport si am venit la el acasa, unde stau de o saptamana deja. El sta in Bendigo, la ca 150 km de Melbourne, intr-o casa foarte faina, spatioasa, cu tot ce ti-ai putea dori in ea.
Primul weekend a fost super fain, am mers prin cateva baruri pe-aici; m-a dus Edi in 3 tipuri diferite de baruri :), dar in toate se putea paria pe curse cu cai, caini etc. Aici se pare ca pariurile sunt sport national, toata lumea pariaza din cand in cand.
La fel, batranii, ii vezi dupa ce iau pensia, cu banii la aparatele alea cu prune, pere si alte nebunii, cum isi joaca seara banii :))
Pe scurt, Australia e complet diferita de Romania si Europa in general. Sunt alte obiceiuri, alti oameni, alte hobby-uri etc. Unde mai pui ca si masinile merg pe partea cealalta si era sa ma urc la volan cand am plecat de la aeroport pana m-a tras Edi de manuta si m-a trimis pe partea cealalta :)).
Ce mi-a placut sunt oamenii, mult mai prietenosi si mai zambitori si un pic mai excentrici decat la noi. Desigur, statutul financiar ii ajuta destul de mult sa fie asa.
La o prima vedere preturile sunt cel putin de 2 ori mai mari decat cele din Romania, si ma doare de cate ori ma uit la ele, dar cumva se pare ca lumea supravietuieste si cu preturile astea ...
In alta ordine de idei, e clar un loc in care vreau sa poposesc macar cativa ani, sa invat ce mai e de invatat de pe la cei de-aici, si dupa ... mai vedem :)
Stef.
probleme existentiale
Am vrut sa scriu despre asta mai demult, dar tot amanat :(.
Eram acum cateva luni cu un prieten si ne uitam la blogul unuia care scria despre viata lui si viata in general si despre cum femeile l-au marcat pe el in viata si cum viata in doi nu are rost si bla bla ... aia era viziunea lui despre viata. Nu era tocmai o viziune despre existenta noastra, desi dupa cum era scris post-ul, cam despre asta voia el sa vorbeasca cred.
Am facut putin misto despre asta, desigur, si a fost foarte fun :), dar dupa ce-a trecut fun-ul, ma gandeam ca practic toata lumea care a avut curajul sa formuleze o teorie cat de cat completa despre existenta noastra, intr-un final ajunge sa abereze si sa fie incoerent.
Suntem constienti ca suntem incoerenti pe tema asta si cum ne dorim atat de mult sa fim smart, evitam de obicei sa ne formulam propria teorie despre existenta noastra.
Desigur, exista si cei profund religiosi, care sunt oarecum coerenti, pentru ca nu fac decat sa recite dintr-o carte si de la un punct in colo, paseaza totul in necunoscut oricum, deci nu dau o descriere completa in final ...
Altfel zis, daca ai curajul sa discuti sincer despre subiectul asta, e practic imposibil sa nu te faci de ras. Prin urmare, e aproape un subiect tabu, iar cand ajungi sa-l discuti, aproape mereu e o discutie scurta, lasata in aer.
E cam stupida chestia asta, pentru ca nealocand timp pentru asta si neincercand sa scoatem nicio teorie oricat de stupida, sansele sa invatam ceva in directia asta tind spre zero.
Acum multi ani, lumea inca incerca sa-si explice lucruri, momentan majoritatea nu facem decat sa incercam sa ne satisfacem nevoile de fun, prin consum exagerat de orice si suntem multumiti ca am trait o viata 'fericita' desi n-am inteles-o niciodata. E foarte gresit. Nu sustin ca fun-ul nu e ok, dar cred ca e departe de a fi suficient.
Lucrurile ar trebui sa stea mult diferit. Ar trebui sa fim interesati sa invatam lucruri noi si sa avem curajul sa propunem cele mai tampite teorii despre noi si despre orice ne inconjoara si sa ne incurajam unii pe altii sa facem asta. Suntem in final atat de prosti toti (daca comparam cat stim cu cat nu stim ...) incat faptul ca nu stii ceva, nu e deloc o rusine; iar faptul ca incerci sa-ti explici ceva, pe baza informatiilor limitate pe care le ai, ar trebui sa fie laudata, incurajata si luata ca exemplu. Pentru ca cu cat mai multe teorii stupide scoatem impreuna, cu atat vom avea sanse mai mari sa ajungem la ceva cat de cat coerent testand diversele teorii.
Aici o reclama care mie mi se pare foarte profunda ... nu e de mirare ca a devenit virala: Diesel - Be Stupid Philosophy
Eram acum cateva luni cu un prieten si ne uitam la blogul unuia care scria despre viata lui si viata in general si despre cum femeile l-au marcat pe el in viata si cum viata in doi nu are rost si bla bla ... aia era viziunea lui despre viata. Nu era tocmai o viziune despre existenta noastra, desi dupa cum era scris post-ul, cam despre asta voia el sa vorbeasca cred.
Am facut putin misto despre asta, desigur, si a fost foarte fun :), dar dupa ce-a trecut fun-ul, ma gandeam ca practic toata lumea care a avut curajul sa formuleze o teorie cat de cat completa despre existenta noastra, intr-un final ajunge sa abereze si sa fie incoerent.
Suntem constienti ca suntem incoerenti pe tema asta si cum ne dorim atat de mult sa fim smart, evitam de obicei sa ne formulam propria teorie despre existenta noastra.
Desigur, exista si cei profund religiosi, care sunt oarecum coerenti, pentru ca nu fac decat sa recite dintr-o carte si de la un punct in colo, paseaza totul in necunoscut oricum, deci nu dau o descriere completa in final ...
Altfel zis, daca ai curajul sa discuti sincer despre subiectul asta, e practic imposibil sa nu te faci de ras. Prin urmare, e aproape un subiect tabu, iar cand ajungi sa-l discuti, aproape mereu e o discutie scurta, lasata in aer.
E cam stupida chestia asta, pentru ca nealocand timp pentru asta si neincercand sa scoatem nicio teorie oricat de stupida, sansele sa invatam ceva in directia asta tind spre zero.
Acum multi ani, lumea inca incerca sa-si explice lucruri, momentan majoritatea nu facem decat sa incercam sa ne satisfacem nevoile de fun, prin consum exagerat de orice si suntem multumiti ca am trait o viata 'fericita' desi n-am inteles-o niciodata. E foarte gresit. Nu sustin ca fun-ul nu e ok, dar cred ca e departe de a fi suficient.
Lucrurile ar trebui sa stea mult diferit. Ar trebui sa fim interesati sa invatam lucruri noi si sa avem curajul sa propunem cele mai tampite teorii despre noi si despre orice ne inconjoara si sa ne incurajam unii pe altii sa facem asta. Suntem in final atat de prosti toti (daca comparam cat stim cu cat nu stim ...) incat faptul ca nu stii ceva, nu e deloc o rusine; iar faptul ca incerci sa-ti explici ceva, pe baza informatiilor limitate pe care le ai, ar trebui sa fie laudata, incurajata si luata ca exemplu. Pentru ca cu cat mai multe teorii stupide scoatem impreuna, cu atat vom avea sanse mai mari sa ajungem la ceva cat de cat coerent testand diversele teorii.
Aici o reclama care mie mi se pare foarte profunda ... nu e de mirare ca a devenit virala: Diesel - Be Stupid Philosophy
Tuesday, August 3, 2010
individ vs specie
Ca tot am promis unei prietene ca am sa detaliez mai mult tema cu o singura limba in toata lumea, in loc de cate avem ... dar n-am mai apucat (sau avut chef), am sa revin la topic acum ca tot nu reusesc sa dorm :(.
Pe scurt ideea e asa. Este destul de evident ca individul (eu, tu etc) are o importanta minima in comparatie cu specia (umanitatea). Tot ce facem noi, se reflecta intr-un fel sau altul asupra societatii. Cum nu e inca foarte clar care e "scopul" nostru aici (in ghilimele scopul, ca nu stiu daca asa trebuie pusa problema ... ca ar tb sa fie un scop. mai exact gandirea unama e dornica/programata sa gaseasca un scop/finalitate in orice, dar desi e singurul lucru pe care il avem, nu e sigur ca e si rationamentul corect .. depinde in ce context il plasam), singurul lucru pe care putem sa-l facem e sa incercam sa ne dezvoltam ca specie, sa intelegem mai mult din mediul inconjurator si poate in ceva timp sa stim mai multe despre noi.
Sigur, e greu sa acceptam ca personal nu suntem decat o parte dintr-un tot, asa cum probabil si o celula din corpul nostru (daca ar rationa) i-ar fi greu sa accepte ca traieste o perioada, se divide dand nastere la o copie identica, si moare, totul pentru ca noi sa putem sa supravietuim (noi, care suntem de fapt toata comunitatea de celule). Nu e cu nimic diverit de situatia noastra comparat cu umanitatea.
Prim urmare, atunci cand hotarasti sa faci ceva, cred ca e important sa-ti dai seama daca ceea ce faci e in beneficiul umanitatii si nu al tau personal.
Societatea umana s-a dezvoltat tocmai pentru ca am invatat sa comunicam si sa lucram impreuna. Tocmai pentru ca grupuri si grupuri am avut un limbaj comun. Dar momentan suntem ca un organism in care diverse organe nu pot comunica unele cu altele, nu pot cu adevarat interactiona. O limba comuna si unica ar fi un inceput pentru o mai buna unitate internationala.
Intamplator citeam zilele trecute "Albert Einstein - Cum vad eu lumea" si am regasit exact aceeasi viziune asupra vietii si lumii. Sigur, asta nu inseamna ca e garantat corecta.
Este si varianta unei lumi spirituale, pe care desi Einstein n-a luat-o in calcul nicicum, nu putem sa o ignoram complet (stim inca mult prea putin ca sa o infirmam complet, chiar daca suficient de mult cat sa ignoram diversele institutii religioase).
Oricum ar fi, chiar si diversele religii, practic spun acelasi lucru, individul trebuie sa slujeasca umanitatea.
Ideea ar fi, atunci cand iei o decizie, eu cel putin consider ca, trebuie sa privesti lucrurile mai detasat de viata de zi cu zi si sa vezi daca acea decizie, chiar ajuta lumea sa se dezvolte, pentru ca pe tine personal nu te prea ajuta decat pe termen relativ scurt.
Stef.
Pe scurt ideea e asa. Este destul de evident ca individul (eu, tu etc) are o importanta minima in comparatie cu specia (umanitatea). Tot ce facem noi, se reflecta intr-un fel sau altul asupra societatii. Cum nu e inca foarte clar care e "scopul" nostru aici (in ghilimele scopul, ca nu stiu daca asa trebuie pusa problema ... ca ar tb sa fie un scop. mai exact gandirea unama e dornica/programata sa gaseasca un scop/finalitate in orice, dar desi e singurul lucru pe care il avem, nu e sigur ca e si rationamentul corect .. depinde in ce context il plasam), singurul lucru pe care putem sa-l facem e sa incercam sa ne dezvoltam ca specie, sa intelegem mai mult din mediul inconjurator si poate in ceva timp sa stim mai multe despre noi.
Sigur, e greu sa acceptam ca personal nu suntem decat o parte dintr-un tot, asa cum probabil si o celula din corpul nostru (daca ar rationa) i-ar fi greu sa accepte ca traieste o perioada, se divide dand nastere la o copie identica, si moare, totul pentru ca noi sa putem sa supravietuim (noi, care suntem de fapt toata comunitatea de celule). Nu e cu nimic diverit de situatia noastra comparat cu umanitatea.
Prim urmare, atunci cand hotarasti sa faci ceva, cred ca e important sa-ti dai seama daca ceea ce faci e in beneficiul umanitatii si nu al tau personal.
Societatea umana s-a dezvoltat tocmai pentru ca am invatat sa comunicam si sa lucram impreuna. Tocmai pentru ca grupuri si grupuri am avut un limbaj comun. Dar momentan suntem ca un organism in care diverse organe nu pot comunica unele cu altele, nu pot cu adevarat interactiona. O limba comuna si unica ar fi un inceput pentru o mai buna unitate internationala.
Intamplator citeam zilele trecute "Albert Einstein - Cum vad eu lumea" si am regasit exact aceeasi viziune asupra vietii si lumii. Sigur, asta nu inseamna ca e garantat corecta.
Este si varianta unei lumi spirituale, pe care desi Einstein n-a luat-o in calcul nicicum, nu putem sa o ignoram complet (stim inca mult prea putin ca sa o infirmam complet, chiar daca suficient de mult cat sa ignoram diversele institutii religioase).
Oricum ar fi, chiar si diversele religii, practic spun acelasi lucru, individul trebuie sa slujeasca umanitatea.
Ideea ar fi, atunci cand iei o decizie, eu cel putin consider ca, trebuie sa privesti lucrurile mai detasat de viata de zi cu zi si sa vezi daca acea decizie, chiar ajuta lumea sa se dezvolte, pentru ca pe tine personal nu te prea ajuta decat pe termen relativ scurt.
Stef.
Subscribe to:
Posts (Atom)